,,Să mergi la psiholog poate fi precum mersul la doctor. Poți alege prevenția iar mersul la terapie devine una din modalitatatile prin care iți poți pastra o igiena psihică buna sau poți merge într-o criză atunci când te doare ceva specific . Că atunci când ai o criza de pancreas și sfântul algocalmin nu mai funcționează.
Astăzi voi încercă să iți povestec despre psihoterapie în comparație cu clișeele despre mersul la psiholog, pentru ați face o idee mai apropiată de ce se întâmplă într-un cabinet.
Când mă gândesc la cele mai des întâlnite clișee despre psiholog și mersul la psiholog îmi vin în minte următoarele : nu sunt nebun/a, , încă nu am ajuns să fiu de psiholog, mă descurc singur/a’’ , să să ducă ea/el- eu nu am nevoie, cu ce mă poate ajuta pe mine un psiholog , dacă devin dependent de psiholog, și una care mă face mereu să zâmbesc, psihologii sunt mai nebuni decât mine.
Dacă ai trecut peste momentul în care ai avut monologul de mai sus , și totuși ai luat decizia să încerci mersul la psiholog, ai cel puțin o idee despre faptul că toate cele de mai sus poate nu sunt chiar adevărate. Poate ai aflat că nu trebuie să fi nebun să mergi la psiholog, că nu există un prag de suferință pe care să îl atingi înainte să apelezi la un specialist, că desi poate te poți descurca singur , este mai ușor când primești ajutor, că poate relația aia de care ești nemulțumit/a, e și responabilitatea ta sau poate ai ajuns la concluzia că totuși psihologii nu sunt atât de nebuni. Următorul pas este să iți imaginezi cum o să fie , cum stai pe un scaun sau pe o canapea și trebuie să vorbești despre familia ta și tu nu ai nici un chef. Pentru că problema nu este familia ta, problema este nebunu’/a de acasă , iar tu ai nevoie de soluții aici și acum.
Ei bine, psihoterapia a depășit granița psihanalizei clasice și nu mai este o obligație să stai cuminte pe divan. Intradevar, există un cadru terapeutic de care toți psihoterapeuții, indiferent de orientarea lor psihoterapeutica țin cont, însă tu poți alege ce fel de psihoterapie ți se potrivește. Da, sunt multe forme de psihoterapie, nu doar cea din imaginația ta. Astăzi în psihoterapie, poți sta în picioare, pe scaun , pe canapea , pe jos, întins pe spate , yoga style, cum iți este confortabil. Te afli la psihoterapie, nu la scoală. Un alt aspect important este că indiferent ce fel de psihoterapie alegi, nu trebuie să vorbești continuu despre familia ta sau despre copilăria ta. Tu iți stabilești obiectivele și tu alegi ce vrei să lucrezi în terapie. Nu exista câmpuri obligatorii. Nu mai este ‚’obligatoriu’’ să diseci moment cu moment din copilărie și nici să stai în travaliu emoțional ședință de ședință. Poți alege o formă de psihoterapie care este mai centrata pe nevoile tale și atunci primești exact ce ai ‚’cumpărat’’.
Deasemenea, durata procesului este variabilă în funcție de ritmul tău și de ritmul vostru că echipa însă evident te poți opri oricând dorești. Psihoterapia este un instrument de autocunoaștere extraordinar însă nu este singurul.
Acum că poate este puțin mai clar, știi că ești binevenit în cabinet și daca nu ești foarte vorbareț/ă . Și liniștea este la fel de bună și face parte din procesul terapeutic. Uneori, cabinetul de psihoterapie este un loc numai bun să iți odihnești gura.”
Denisa Anghel
Te îmbrățișez
